Societatea Farmec SA din Cluj, altĂŁdatĂŁ o emblemĂŁ a oraÂşului, îÂşi ÂşifoneazĂŁ imaginea prin tribunale de aproape un deceniu. AmbiĂžiile celor implicaĂži, procesele Âşi scandalurile repetate au ajuns de (prea) multe ori în paginile ziarelor. Farmec SA nu mai este cunoscutĂŁ ca o marcĂŁ de prestigiu Âşi nici ca o societate performantĂŁ. Din cauza litigiilor, firma se aflĂŁ la graniĂža penibilului în afaceri. O ultimĂŁ informaĂžie apĂŁrutĂŁ în presa centralĂŁ ne convinge cĂŁ societatea clujeanĂŁ nu este, nici acum, pe cale de a-Âşi rezolva litigiile apĂŁrute între unii dintre acĂžionari Âşi conducere. ÂŞtirile spun cĂŁ patru dintre dosarele care au intrat pe rol la Înalta Curte de CasaĂžie vor fi judecate de acelaÂşi complet. Ceea ce, având în vedere istoria litigiilor dintre pĂŁrĂži, ridicĂŁ mari semne de întrebare.

PAS greÂşit

În 1998, comisarii GĂŁrzii Financiare (GF) Cluj, în urma unui control, au descoperit nereguli grave în procesul de privatizare prin metoda MEBO. Garda a stabilit atunci cĂŁ 30% dintre acĂžiuni se aflau ilegal în posesia unor persoane din afara societĂŁĂžii. Conform legii, PAS (AsociaĂžia SalariaĂžilor) nu putea cuprinde acĂžionari externi decât în societĂŁĂžile agroindustriale, ceea ce nu era cazul. Cu toate acestea, patronii unor firme de distribuĂžie a produselor Farmec au devenit acĂžionari. GF a constatat, în octombrie 1998, ilegalitatea statutului societĂŁĂžii Âşi a înaintat o sesizare penalĂŁ Parchetului. Deoarece membrii PAS beneficiau de importante facilitĂŁĂži fiscale, comisarii GF Cluj au stabilit (pânĂŁ la urmĂŁ, degeaba) cĂŁ statul a fost prejudiciat cu miliarde de lei, care reprezentau impozite pe profit, pe dividende Âşi majorĂŁri de întârziere. Aceste sume erau scutiri de care au beneficiat membrii PAS, proveniĂži din afarĂŁ, pentru a-Âşi achita acĂžiunile. Practic, scandalurile Âşi litigiile care au urmat între conducerea societĂŁĂžii Âşi acĂžionariatul extern au pornit de la aceastĂŁ privatizare dubioasĂŁ.

Avocatul procurorului

În 2000, împotriva conducerii administrative a Farmec SA Âşi a directorului Liviu Turdean, o parte a acĂžionariatului a depus plângere penalĂŁ pentru sĂŁvârÂşirea infracĂžiunii de abuz în serviciu. În iulie 2001, în vederea reprezentĂŁrii societĂŁĂžii într-un litigiu comercial al societĂŁĂžii a fost angajat tocmai Ovidiu JoiĂža, fiul procurorului general TĂŁnase JoiĂža. La sfârÂşitul lui august 2001, conducerea Farmec a fost scoasĂŁ de sub urmĂŁrire penalĂŁ, deÂşi cu douĂŁ sĂŁptĂŁmâni înainte s-a dat soluĂžia începerii urmĂŁririi penale. BineînĂželes cĂŁ derularea datelor Âşi a numelor implicate a provocat un scandal imens. Nicolae OlĂŁneanu Âşi Francisc ÂŞandor (acĂžionarii externi intraĂži în PAS) au atacat soluĂžia Parchetului, dar conducerea Farmec a fost scoasĂŁ de sub urmĂŁrire penalĂŁ, în 2003.

În acest dosar, Liviu Turdean a fost cercetat cu privire la aducerea din import, în 1998, a unor utilaje, cu valoarea cĂŁrora a fost majorat capitalul social Âşi numĂŁrul de acĂžiuni (numai) al salariaĂžilor. De aceea, OlĂŁneanu Âşi ÂŞandor au contestat importul, documentele Âşi deciziile prin care a fost majorat capitalul social.

Procese în toatĂŁ Ăžara

Un Âşir de alte procese a început atunci când în urma unor hotĂŁrâri ale AdunĂŁrii Generale a AcĂžionarilor a fost majorat repetat capitalul social astfel cĂŁ pachetul lui OlĂŁneanu, acĂžionarul principal care deĂžinea la un moment dat 23% din capitalul social, s-a diminuat. AGA Farmec a interzis apoi ca acĂžionarii sĂŁ poatĂŁ cumpĂŁra acĂžiuni dacĂŁ deĂžin 17% din acĂžiuni (cât avea OlĂŁneanu, dupĂŁ majorĂŁrile de capital). Au urmat o serie de procese la instanĂžele din Cluj, Oradea Âşi Suceava, unde acĂžionarul principal a atacat hotĂŁrârile AGA, susĂžinând cĂŁ nu a participat la acestea. Pe de altĂŁ parte, conducerea Farmec SA l-a acĂžionat în judecatĂŁ pe OlĂŁneanu, în anul 2000, susĂžinând cĂŁ acesta denigreazĂŁ societatea Âşi aduce grave prejudicii acesteia. ReclamanĂžii cereau punerea sechestrului asigurator pe acĂžiunile în valoare de 8 miliarde de lei aparĂžinând pârâtului. PânĂŁ la urmĂŁ, Farmec a pierdut acest proces.

Cert este cĂŁ din cauza neînĂželegerilor dintre conducere Âşi acĂžionarul principal, dar Âşi a faptului cĂŁ JustiĂžia a fost de mai multe ori penibilĂŁ în deciziile ei, societatea a ajuns o arenĂŁ de circ. Iar faptul cĂŁ acum sunt contestaĂži Âşi judecĂŁtorii de la Înalta Curte CasaĂžie nu înseamnĂŁ deloc altceva. Am dorit sĂŁ aflĂŁm amĂŁnunte recente referitoare la derularea acestor litigii de la conducerea Farmec SA. Niciunul dintre cei contactaĂži nu a putut sĂŁ ni le ofere, chiar dacĂŁ am discutat Âşi cu funcĂžionarii compartimentului juridic.

Minciuni marca Investerra

Matrapazlâcurile Âşi minciunile conducerii MTS Leasing Âşi a agenĂžilor firmei din România continuĂŁ. În urmĂŁ cu zece zile, directorul SC Investerra, Lucian Blaga, a declarat pentru SĂŁptĂŁmâna ClujeanĂŁ cĂŁ persoanele din conducerea MTS vor reveni în România Âşi vor susĂžine o conferinÞã de presĂŁ (sĂŁptĂŁmâna trecutĂŁ) în vor explica situaĂžia în care se aflĂŁ firma. Investerra este agent autorizat MTS pentru Cluj Âşi era de presupus cĂŁ este bine informatĂŁ. Conducerea MTS nu a apĂŁrut însĂŁ în România. Între timp, presa îi cautĂŁ pe cei care se fac vinovaĂži, în cazul în care MTS a falimentat. BineînĂželes cĂŁ cei care trebuiau sĂŁ se sesizeze, încĂŁ de la început, sunt cei care au responsabilitĂŁĂži în combaterea criminalitĂŁĂžii economice. Dar, ca Âşi în cazul Caritas Âşi FNI, intervenĂžia organelor competente va fi, probabil, tardivĂŁ. PânĂŁ când conducerea MTS se va întoarce, cei care au plĂŁtit avansuri, visând sĂŁ-Âşi construiascĂŁ case Âşi apartamente din finanÞãri MTS, au o singurĂŁ certitudine. Aceea de a se pregĂŁti sĂŁ depunĂŁ plângeri penale împotriva MTS. Oricum, Âşi rezolvarea pe acestĂŁ cale a problemelor va dura câĂživa ani buni, având în vedere cĂŁ MTS este o firmĂŁ înregistratĂŁ în Germania, aici funcĂžionând doar o reprezentanÞã. (Lucian Vasile)

Privatizarea CEC

Investitorul strategic care va cumpĂŁra Casa de Economii Âşi ConsemnaĂžiuni (CEC) va avea posibilitatea sĂŁ preia pânĂŁ la 75% din capital, dar nu mai puĂžin de 50% plus o acĂžiune a bĂŁncii, prevede strategia de privatizare a bĂŁncii, adoptatĂŁ în ÂşedinĂža de joi a guvernului. Executivul a stabilit cĂŁ statul va vinde 90,1% din capitalul social al CEC cĂŁtre persoane fizice sau juridice, iar restul de 9,9% din acĂžiuni vor fi alocate pentru constituirea Fondului destinat despĂŁgubirii proprietarilor de imobile naĂžionalizate. Pachetul majoritar de acĂžiuni reprezentând pânĂŁ la 75% inclusiv din capitalul social total al CEC, dar nu mai puĂžin de 50% plus o acĂžiune, va fi vândut cĂŁtre o instituĂžie financiar-bancarĂŁ de reputaĂžie internaĂžionalĂŁ sau unui consorĂžiu. Vânzarea se va realiza prin negociere directĂŁ, cu selecĂžie de oferte. OperaĂžiunea se va face prin negociere în douĂŁ etape, pe bazĂŁ de oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante. DacĂŁ în procesul de selecĂžie se constatĂŁ cĂŁ diferenĂža dintre primele douĂŁ oferte clasate în cadrul etapei de oferte finale Âşi angajante este de 10% sau mai puĂžin, comisia de privatizare va putea solicita celor doi ofertanĂži oferte financiare finale angajante îmbunĂŁtĂŁĂžite. În scopul maximizĂŁrii preĂžului acĂžiunilor, comisia de privatizare va putea solicita potenĂžialilor cumpĂŁrĂŁtori sĂŁ depunĂŁ oferte preliminare Âşi neangajante atât pentru un pachet majoritar de 75% cât Âşi pentru un pachet mai mic, dar care sĂŁ nu reprezinte mai puĂžin de 50% plus o acĂžiune din capitalul social al CEC. Un pachet de pânĂŁ la 5% din capitalul social al CEC va fi vândut cĂŁtre salariaĂžii instituĂžiei, membrii consiliului de administraĂžie Âşi pensionarii cu ultimul loc de muncĂŁ la bancĂŁ. Vânzarea acestor acĂžiuni se va realiza prin negociere directĂŁ, fĂŁrĂŁ selecĂžie de oferte. Pentru perfectarea tranzacĂžiilor va fi constituitĂŁ o asociaĂžie care va reprezenta interesele salariaĂžilor, membrilor CA Âşi pensionarilor CEC. Vânzarea pachetului de 5% de acĂžiuni se va realiza dupĂŁ acordarea pachetului majoritar. Restul acĂžiunilor deĂžinute de stat, cu excepĂžia celor alocate Fondului Proprietatea, vor fi vândute parĂžial sau în întregime, prin ofertĂŁ publicĂŁ de vânzare, pe piaĂža internĂŁ sau externĂŁ de capital. CEC este a patra mare bancĂŁ din România în funcĂžie de mĂŁrimea activelor, cu un capital social de 149.700 mii lei noi, un numĂŁr de 1.407 unitĂŁĂži Âşi circa 9.000 salariaĂži. Statul român este unicul acĂžionar al bĂŁncii, prin ministerul finanĂželor publice. PreÂşedintele bĂŁncii, Eugen RĂŁdulescu, a afirmat recent cĂŁ programul de restructurare pânĂŁ la privatizare prevede disponibilizarea a 1.500 de salariaĂži înainte de finele anului. (A.R.)

Cioburile privatizĂŁrii Somvetra

Prima tentativĂŁ de privatizare a fabricii de sticlĂŁ Somvetra Gherla a avut loc în 1996. În urma unei licitaĂžii, pachetul de acĂžiuni deĂžinut de FPS la Somvetra a fost achiziĂžionat de Anton Vasile, valoarea totalĂŁ a contractului fiind de aproape 10,5 miliarde lei. La cinci ani de la preluarea Somvetra, Anton Vasile nu a reuÂşit sĂŁ plĂŁteascĂŁ decât o treime din aceastĂŁ sumĂŁ, respectiv 3,5 miliarde lei. De asemenea, pe planul eficienĂžei economice, Anton Vasile a reuÂşit sĂŁ majoreze datoriile societĂŁĂžii de la 3,2 la 70 miliarde lei. În aceste condiĂžii, la începutul anului 2002, APAPS a hotĂŁrât rezilierea contractului de privatizare, descoperind cĂŁ Anton Vasile a înstrĂŁinat fĂŁrĂŁ acodrul instituĂžiei 8% din acĂžiunile societĂŁĂžii. A urmat o perioadĂŁ în care Consiliul de AdministraĂžie al societĂŁĂžii a fost dominat de reprezentanĂžii APAPS, reintrat în posesia acĂžiunilor vândute. În toamna anului 2004, în urma negocierii directe cu Feromat SA BucureÂşti, AVAS a vândut 51,98% din acĂžiunile Somvetra cĂŁtre societatea bucureÂşteanĂŁ. În momentul achiziĂžiei, combinatul din Gherla avea datorii de aproximativ 140 miliarde lei, urmare a eÂşecului primei privatizĂŁri. Chiar Âşi aÂşa, valoarea contractului dintre AVAS Âşi Feromat a fost una de-a dreptul hilarĂŁ, numai 1,25 miliarde de lei, adicĂŁ preĂžul unui apartament în Cluj. De altfel, noul proprietar Âşi-a recuperat investiĂžia în scurt timp, rĂŁmânând Âşi cu un profit substanĂžial, în urma vânzĂŁrii cĂŁminului de familiÂşti cu 4 miliarde lei.

Pe lângĂŁ acumularea de datorii, o altĂŁ constantĂŁ de-a lungul istoriei de dupĂŁ ’90 a societĂŁĂžii au fost grevele. Indiferent dacĂŁ la conducerea societĂŁĂžii s-a aflat Anton Vasile, reprezentanĂžii APAPS sau noii proprietari, muncitorii de la Somvetra au avut constant nemulĂžumiri, în special legate de salarii, dar Âşi de faptul cĂŁ reprezentanĂžii autoritĂŁĂžii responsabile cu privatizarea au refuzat sĂŁ le divulge prevederile noului contract de privatizare. Primul cumpĂŁrĂŁtor al Somvetra, Anton Vasile, a fost cumnatul Âşi omul de încredere al lui Corneliu Petreanu. Acesta din urmĂŁ a cumpĂŁrat de la FPS, Âşi în multe cazuri a dus la faliment, o parte însemnatĂŁ a fabricilor de sticlĂŁ din ĂžarĂŁ, cum ar fi Stipo Dorohoi, Stitom TomeÂşti sau Fabrica de sticlĂŁ Azuga.